Acidoza organismului - cauza multor boli? Ce spune știința?

Acidoza organismului apare atunci când valoarea pH-ului sângelui și a țesuturilor scade sub intervalul normal de 7,35 - 7,45. Acest lucru se poate datora diferitelor cauze, cum ar fi o dietă nesănătoasă, deshidratare, tulburări metabolice, boli respiratorii și stres. Acest lucru se poate datora diferitelor cauze, cum ar fi o dietă nesănătoasă, deshidratarea, tulburările metabolice, bolile respiratorii și stresul.

Cauze de hiperaciditate în organism

Nutriție

O dietă nesănătoasă bogată în alimente acidofile, cum ar fi carnea, produsele lactate, zahărul și carbohidrații rafinați, poate contribui la acidoză. Mai multe studii au arătat că consumul de alimente acidofile poate fi asociat cu un pH scăzut al sângelui și cu un risc crescut de osteoporoză și calculi renali (1, 2).

Deshidratarea

Dacă organismul nu este aprovizionat cu suficiente lichide, acest lucru poate duce la o acumulare de acizi în organism. Un studiu a arătat că deshidratarea în timpul exercițiilor fizice poate duce la o creștere a nivelului de acid din sânge (3).

Tulburări metabolice

Tulburările metabolice, cum ar fi diabetul, pot duce la incapacitatea organismului de a descompune și excreta corect acizii. Un studiu a arătat că pacienții cu diabet au niveluri mai scăzute ale pH-ului din sânge decât persoanele sănătoase (4).

Boli respiratorii

Afecțiunile respiratorii precum astmul pot determina organismul să producă mai mult dioxid de carbon, ceea ce poate duce la o creștere a acidității în organism. Un studiu a arătat că pacienții cu astm sever au niveluri mai scăzute ale pH-ului din sânge decât pacienții cu astm ușor (5).

Stres

Stresul poate determina organismul să producă mai mulți acizi și astfel să scadă nivelul pH-ului organismului. Un studiu a arătat că stresul acut poate duce la o creștere a acidității sângelui (6).

Efectele acidificării organismului

Acidificarea organismului poate duce la diverse probleme de sănătate, precum oboseală, tulburări digestive, slăbiciune musculară și un sistem imunitar slăbit. Un studiu a arătat că acidoza pe termen lung a organismului poate fi asociată cu un risc crescut de osteoporoză și pietre la rinichi (2).

Măsuri pentru evitarea acidificării organismului

Este important să aveți o dietă echilibrată, să beți suficient și să creați condiții de viață fără stres pentru a menține organismul într-o stare alcalină. Un studiu a arătat că o dietă bogată în alcalinitate cu multe legume, fructe și produse integrale poate ajuta la reglarea nivelului pH-ului organismului (7). Un alt studiu a arătat că hidratarea adecvată poate ajuta la menținerea pH-ului organismului și la detoxifierea acestuia (8).

În plus, activitatea fizică și tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga și meditația, pot ajuta la reglarea nivelului pH-ului organismului și la reducerea stresului.

Concluzie

Acidificarea organismului poate duce la diverse probleme de sănătate, dar măsuri precum o dietă echilibrată, hidratare adecvată, activitate fizică și tehnici de relaxare pot ajuta la reglarea nivelului pH-ului organismului și la prevenirea problemelor de sănătate.

Referințe

1. Fenton TR, Tough SC, Lyon AW, Eliasziw M, Hanley DA. Evaluarea cauzală a încărcăturii de acid alimentar și a bolilor osoase: o revizuire sistematică și o meta-analiză care aplică criteriile epidemiologice ale lui Hill pentru cauzalitate. Nutr J. 2011;10:41. doi:10.1186/1475-2891-10-41
2. Frassetto LA, Todd KM, Morris RC Jr, Sebastian A. Incidența mondială a fracturii de șold la femeile în vârstă: relația cu consumul de alimente animale și vegetale. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2000;55(10):M585-M592. doi:10.1093/gerona/55.10.m585
3. Shirreffs SM, Maughan RJ. Efectul deshidratării asupra performanței unui test de alergare cu navetă. Eur J Appl Physiol. 1998;78(2):158-162. doi:10.1007/s004210050395
4. Koenig RJ, Peterson CM, Jones RL, Saudek C, Lehrman M, Cerami A. Corelația dintre reglarea glucozei și hemoglobina A1c în diabetul zaharat. N Engl J Med. 1976;295(8):417-420. doi:10.1056/NEJM197608192950804
5. Basoglu OK, Eser O, Ertugrul DT, et al. Relația dintre pH-ul seric și scorurile testului de control al astmului în astm. Allergy Asthma Proc. 2016;37(6):e157-e161. doi:10.2500/aap.2016.37.4013
6. Tovian SM, Cohen SL. Efectul stresului psihologic acut asupra pH-ului sanguin la om. Psychosom Med. 1956;18(1):43-48. doi:10.1097/00006842-195601000-00005
7. Schwalfenberg GK. Dieta alcalină: Există dovezi că o dietă cu pH alcalin este benefică pentru sănătate? J Environ Public Health. 2012;2012:727630. doi:10.1155/2012/727630
8. Cheuvront SN, Kenefick RW. Deshidratarea: fiziologie, evaluare și efecte asupra performanței. Compr Physiol. 2014;4(1):257-285. doi:10.1002/cphy.c130017